29 septembrie – Ziua Internațională de conștientizare asupra RISIPEI ALIMENTARE

Rompan, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase este implicat activ în acțiunea: STOP RISIPA ALIMENTARĂ prin intermediul proiectului Erasmus+ 2021-1-RO01-KA220-VET-000028008 “STOP WASTE TO VET – Metode de reducere a risipei alimentare în produsele făinoase prin dezvoltarea competenței specifice a specialiștilor din sector”.

Proiectul se derulează pe parcursul a 24 luni în parteneriat cu:

  • UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII ” REGELE MIHAI I” DIN TIMIȘOARA, România
  • UNIVERSITA DELLA CALABRIA, Italia
  • UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA, România
  • EESTI MAAULIKOOL, Estonia

Prin obiectivele sale proiectul își propune ca prin formarea parteneriatului strategic transnațional între instituții din industria alimentară și mediul academic să dezvolte competențele cognitive și aplicative ale specialiștilor din industria produselor făinoase din țările partenere pentru a economisi resurse din industria de panificație și produse făinoase contribuind astfel la diminuarea risipei alimentare.

Obiectivul general “Diminuarea risipei alimentare la produsele făinoase în condițiile actuale ale dezvoltării durabile și al economiei circulare în țările partenere cu efecte asupra tuturor actorilor implicați în lanțul producători-distribuitori-comercianți” se încadrează în cea mai relevantă prioritate “Creșterea flexibilității oportunităților în educația și formarea profesională”.

Prin implementarea proiectului ne propunem să conștientizăm un număr cât mai mare de specialiști din industria de panificație și produse făinoase și din lanțul de distribuție și comercializare din țările partenere privind importanța reducerii risipei alimentare de produse făinoase.
Risipa alimentară este o problemă mondială care a căpătat importanță din ce în ce mai mare în ultimii ani. Estimările arată că până la o treime din alimente sunt irosite sau pierdute, acest fenomen generând costuri economice și de mediu foarte mari.

În România, conform Food Waste România, un român aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, risipind anual 129 kilograme de alimente. Din această cantitate, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% produse de panificație, 11% produse lactate și 1% carne.

În Estonia, conform datelor din sistemul național de raportare a deșeurilor, aproximativ 5900 de tone de deșeuri alimentare au fost generate în 2013. S-a estimat că în sectorul de retail aproximativ 12.000 de tone de alimente rămân nevândute în fiecare an în valoare de aproximativ 22 milioane euro. Principalul motiv pentru care alimentele rămân nevândute este datorat dificultăților în planificarea și previzionarea vânzării produselor și a cererii consumatorilor.

Conform unui studiu realizat de Ministerul Mediului din Estonia, cantitatea totală de alimente risipite a fost de 54.000 de tone pe an. Printre tipurile de alimente risipite predomină fructele și legumele (27%), urmate de cereale și produse de panificație (15%) și mâncare gătită (13%).
În Italia cel mai recent sondaj guvernamental a arătat că o familie irosește echivalentul a 85 kg de alimente, în valoare totală de 8,5 miliarde de euro (10,49 miliarde de dolari) pe an. În 2016 au fost adoptate acte legislative specifice pentru a promova și facilita punerea în aplicare a acțiunilor de prevenire a generării deșeurilor alimentare, precum și cooperarea dintre actorii-cheie.

Conform raportului privind risipa alimentară în Italia, 288.000 tone de pâine sunt aruncate în fiecare an. Conform cifrelor furnizate de CIA – Italian Confederation of Farmers consumatorii din Italia aruncă produse lactate, lapte și carne (43%), pâine (22%), fructe și legume (19%), paste (4%) și dulciuri (3%).

Risipa alimentară cuprinde toate alimentele produse pentru consumul uman care se pierd sau sunt aruncate pe traseul parcurs de la producție până în farfurie. Se produce și se cumpără mai mult decât este nevoie. Diferența dintre cantitatea disponibilă și cea consumată este foarte mare, rezultând pierderi alimentare și pierderi de produse atât finite, cât și pe parcursul livrării și comercializării.

O parte a acestei probleme o constituie și diminuarea risipei de produsele făinoase, care în prezent în România reprezintă aproximativ 20% din cantitatea totală de alimente, procent semnificativ care a condus la necesitatea noastră de a acționa și de a încerca să identificăm cu ajutorul partenerilor din afara țării soluții concrete.

De aceea, Rompan ca și organizație reprezentativă a sectorului de produse făinoase din România prin consultarea membrilor săi a identificat nevoia sectorului de a se implica efectiv în soluționarea acestei probleme foarte importante și actuale; aceasta nevoie fiind identificată și în țările partenere. S-a plecat de la următoarele considerente generale:
a) Comisia Europeană evaluează producția anuală de deșeuri alimentare din cele 27 de state membre la aproximativ 89 de milioane de tone, adică 179 kg pe cap de locuitor, cu diferențe considerabile între țări și între diferitele sectoare, fără a pune la socoteală deșeurile alimentare provenite din activitățile agricole și capturile de pește aruncate înapoi în mare; întrucât cantitatea totală de deșeuri alimentare ar ajunge în 2020 la aproximativ 126 de milioane de tone (o creștere cu 40%) dacă nu se pun în practică acțiuni sau măsuri suplimentare de prevenire;
b) întrucât în Uniunea Europeană 79 de milioane de persoane trăiesc în continuare sub pragul de sărăcie, ceea ce înseamnă că peste 15 % dintre cetățenii UE au un venit cu 60% mai mic decât venitul mediu din țara de reședință; întrucât 16 milioane dintre aceștia au primit ajutoare alimentare de la instituții caritabile;
c) întrucât cifrele alarmante prezentate de FAO, conform cărora există în prezent 925 de milioane de persoane în întreaga lume care riscă să sufere de subnutriție, fac ca îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, inclusiv a celor care vizează reducerea la jumătate a sărăciei și a foametei în lume până în 2015, să fie tot mai îndepărtată;
d) întrucât, conform studiului FAO, creșterea preconizată a populației mondiale de la 7 la 9 miliarde va necesita o majorare cu cel puțin 70% a aprovizionării cu produse alimentare până în 2050;
e) întrucât producția mondială de cereale a crescut de la 824 de milioane de tone în 1960 la aproximativ 2,2 miliarde de tone în 2010, în fiecare an adăugându-se producției 27 de milioane de tone; întrucât, dacă producția agricolă globală continuă această tendință, creșterea producției de cereale până în 2050 în raport cu nivelul actual va fi suficientă pentru a hrăni populația lumii; întrucât între timp, având în vedere că pierderile ulterioare recoltării se ridică la 14% din producția totală și alte 15 procente se pierd în distribuție și deșeuri menajere, trei cincimi din valoarea totală a creșterii aprovizionării necesare până în anul 2050 ar putea fi obținute prin simpla evitare a risipei alimentare.

Focusat pe sectorul de panificație din România unde nu există date statistice oficiale, prin analiza făcută de Rompan în rândul membrilor s-au conturat până în prezent următoarele direcții ce ar putea fi dezvoltate:

  • Adaptarea metodelor și a mijloacelor folosite la divizare, feliere, porționare și ambalare;
  • Utilizarea eficientă a reziduurilor igienice de la feliere și ambalare;
  • Utilizarea de ambalaje biodegradabile în detrimentul celor care poluează;
  • Eficientizarea procesului de distribuție corelându-se producția cu livrarea și cererea;
  • Informarea specialiștilor din sector care reprezintă grupul țintă al proiectului.

Vă invităm să fiți alături de noi în acest demers prin transmiterea de propuneri pe această temă direct la adresa de e-mail tehnic@rompan.ro.

text: Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase – ROMPAN