Cum supraviețuiește HoReCa după un an de pandemie?

A trecut deja un an de la instalarea celei mai mari crize sanitare mondiale, cu repercusiuni dezastruoase pentru unele sectoare economice.

Activitățile HoReCa au fost cele mai afectate, generând numeroase falimente, dar și reorganizări sau noi strategii de afaceri adaptate situației. În tot acest context dificil, revista Gastromedia a căutat exemplele antreprenoriale pozitive, care au determinat nu doar supraviețuirea, ci chiar înflorirea unor afaceri de profil.

Se spune că pe timp de criză există două categorii de oameni: cei care plâng și cei care vând batiste. Unii antreprenori au știut să identifice rapid noile nevoi create pe piață și să răspundă cu produse și servicii adaptate pandemiei. Ce-i drept, puține afaceri HoReCa au reușit să performeze în ultimul an, comparativ cu mult mai multe care au fost adânc afectate de restricțiile impuse. Dar să încercăm să privim partea plină a paharului.

Serviciile de livrare și-au dublat comenzile

Serviciile de delivery au ținut pe linia de plutire afacerile din HoReCa, cel puțin în cele mai mari 5 orașe din țară (București, Cluj, Timișoara, Iași și Brașov), care cumulează 60% din piața ospitalității. Potrivit studiului National Foodservice Research, realizat de Hospitality Culture Institute și citat de profit.ro, în aceste orașe piața de mâncare gătită și băuturi out of home a ajuns în anul 2020 la 10,2 miliarde de lei, cu doar 29% sub nivelul din 2019.

“Cine a vrut sa facă treabă în HoReCa a putut face și a găsit consumatori dispuși să comande. Cei curajoși, care au riscat și investit în zona de delivery, și-au dublat volumul comenzilor”, au arătat realizatorii studiului. Potrivit aceleiași surse, 47% din piața de mâncare gătită este generată în prezent de servicii de delivery, care sunt utilizate de 9 din 10 respondenți din București și din marile orașe.

Reamenajare în stil de pandemie

Terasele au fost cel mai puțin afectate de restricțiile impuse, deși chiar și în cazul acestora limitarea numărului de clienți și a spațiului a făcut ca operarea lor în unele locuri să nu fie rentabilă. Regândirea amplasării mobilierului, montarea paravanelor despărțitoare dintre mese sau instalarea încălzitoarelor pe terase au fost câteva dintre ideile prin care, deși într-un format mai restrâns și cu rezultate mai modeste, unele restaurante au reușit să își mențină parțial activitatea și implicit angajații și clientela. Locațiile fără terase au fost mai puțin norocoase; în cazul acestora mulți proprietari au reorganizat fluxul pentru a asigura livrarea la pachet (Take Away).  […] Citiți articolul integral în ediția aprilie-mai 2021 a revistei Gastromedia.

 

 

Autor: Daniel Maior – redactor revista Gastromedia

 

Republicarea conținutului website-ului www.gastromedia.ro este permisă în limita de 400 de caractere, cu precizarea sursei și inserarea unui link spre www.gastromedia.ro